
O oarecare analiza a protestului de ieri
Cateva cuvinte despre protestul de ieri.
Am avut senzatia ca a fost putin diferit. Pe patru coordonate.
In primul rand atmosfera. A fost un protest pasnic, insa in randul multimii am simtit o tensiune, pe care n-am mai simtit-o de ani buni. E ceva care mocneste, ceva sumbru si amenintator. Mi-a amintit de versurile lui Cosbuc:
„Sa nu de Dumnezeu cel sfant
Sa vrem noi sange, nu pamant!
Cand nu vom mai putea rabda,
Cand foamea ne va rascula,
Hristosi sa fiti, nu veti scapa
Nici in mormant!”
Am fost ieri la Universitate, chiar in primul rand, atunci cand multimea a rupt gardurile jandarmilor. Au fost doar cateva secunde in care furia oamenilor a erupt, scurt si naprasnic. In acele momente intelegi clar ca un numar mare de oameni nu poate fi oprit cu nici un chip de cateva sute de jandarmi. Cordonul acestora a fost spulberat pur si simplu, la o mica tresarire a masei de oameni. Un alt moment a fost jos, la metrou. Acolo, jandarmii au blocat iesirile catre suprafata. Oamenii se calcau in picioare si de la metrou continuau sa urce altii. Tensiunea a escaladat extrem de rapid, iar din multime se auzea: „Deschideti, sau va macelarim!”. Jandarmii au deschis…
Cea de-a doua coordonata e cea a atitudinii pe care au avut-o fortele de ordine. Au venit pregatiti de scandal. Fara nici o indoiala! In primul rand, numarul lor a fost impresionant. A fost protestul cu cel mai mare numar de forte de ordine. Pe langa cei din Bucuresti au fost aduse efective din batalioanele din Ploiesti si Constanta si probabil si din alte localitati. Au venit din nou jandarmii calari, iar bastoanele din dotarea acestora au cam 1 metru lungime. Am vazut recipientele cu gaz lacrimogen adus direct in primul rand. Pe langa jandarmii obisnuiti, in albastru, au fost foarte multi din cei echipati in negru, cu carapace, scut si armament. Au adus si dubele cu difuzoare, una a fost folosita cateva minute.
Pe scurt, cred ca fortele de ordine nu au fost aduse doar pentru a intimida, ci erau acolo pentru a interveni ceva mai radical. Au intentionat sa provoace si apoi sa intre in forta. Ce le-a dejucat planul a fost numarul impresionant de protestatari. Se asteptau ca vremea cainoasa de afara sa tina lumea in casa. Pana la un anumit moment au mers conform planului. Au incercat exagerat de mult sa tina lumea pe trotuare cu ajutorul gardurilor si plimband caii la intimidare. Au blocat iesirea la metrou, au inceput sa faca perchezitii la intamplare si mai grav, au ridicat oameni la intamplare din multime si i-au dus in dube. Dupa cum s-a scris deja, au impartit si cativa pumni. Asta era partea de provocare. Cand insa la Universitate s-a depasit numarul de 20 de mii, s-au retras pe margini.
Ajungem acum la a treia coordonata: numarul real.
Au fost foarte multi oameni. Foarte multi!
Peste 100 de mii.
La Universitate, am fost chiar in mijlocul pietei, la crucea veche de piatra. Cand multimea a pornit spre Parlament. am ramas pe loc pentru a merge mai la coada. Mai bine de o ora a durat pana cand piata a inceput sa se goleasca. In acel moment, varful coloanei ajunsese de mult in Piata Constitutiei. Asta inseamna ca vorbim de o coloana de aproape 4 km, pe un bulevard foarte larg. Si oamenii continuau sa vina. In momentul de maxima intensitate, s-a anuntat in media si pe fb ca Piata Constitutiei „a dat pe dinafara”. Unele surse spun ca Piata Constitutiei are o capacitate de 500 de mii de oameni…
Si devenise neincapatoare.
Nu ma credeti? Poftim, ce zicea in acele minute unul din cele mai mari saituri de stiri de la noi:
(Live)
20:57: Oamenii care vin in Piata Constitutiei nu mai au loc sa intre, inghesuiala e maxima.
20.48: Piata Constitutiei din fata Parlamentului e absolut plina, bulevardul e plin pana la Piata Unirii. Oamenii striga, cativa canta, altii pun la difuzoare cantece de protest
20.46: Mulțimea avansează în continuare pe Bd Unirii, dar se mișcă greu pentru ca Piata e plina. În timp ce coloana avansează pe bulevard, grupuri de protestatari se retrag pe trotuare dinspre Piata”
(HotNews)
Si oamenii au continuat sa vina pana in jur de 21.20…
Cumva, insa, cifrele vehiculate in presa au fost de maxim 70 de mii. De ce?
De ce nimeni nu a spus cifra corecta?
Si asa ajungem la ultima coordonata. Cea a serviciilor. A acelor servicii…
Pentru ca noi nu suntem nici natangi si nici naivi, stim ca serviciile au un rol de jucat in proteste. Un rol mai mare sau mai mic. Serviciile pot „sprijini” un protest, sau pot „desumfla” un protest. In februarie 2017 au sprijinit. La protestele cu Rosia Montana din 2013 au sprijinit. In 2012 la protestele cu ceva violenta nu au sprijinit.
Aseara serviciile au „desumflat” protestul. Prin diverse metode. Metode „specifice”. De asta si cifrele penibile aparute in presa. Cifre care intre timp au devenit oficiale, nu-i asa? A fost un protest oarecum mediu, nu-i asa? Nici prea mare, nici prea mic, nu-i asa?
NU! Nu-i asa.
Posibil sa fi fost cel mai mare.
Si asta spune ceva. Despre „freamatul poporului”. Ceva ce trebuie tinut sub tacere, pentru ca daca devine public, atunci Daddy si gasca lui in cateva saptamani schimba fotoliile moi cu paturi supraetajate si gratii la usi.
Cam asta ar fi.
Acum punem intr-un grafic mental cele patru coordonate: Protestul a fost pasnic dar cu potential de violenta. Jandarmii erau pregatiti de scandal. Probabil peste 100 de mii de oameni. Si serviciile joaca „in contra”.
Concluziile le trage fiecare.
In februarie, cand vom fi si mai multi…
„Sa nu dea Dumnezeu cel sfant,
Sa vrem noi…”